CIU CIU

sâmbătă, 20 septembrie 2008

Comeback

Dupa o perioada plina de contraste in viata personala, am hotarat sa rescriu pe blog.

De ce zic o perioada a contrastelor, pai, in ciuda faptului ca ma petrecut ultimele 2 saptamani de vacanta la Brasov alaturi de niste oameni minunati ce m-au primit cu caldura in casa lor si am cunoscut unul din cei mai dulci copii din lume pe nume Bobo, un blondut la 2 anisori cu ochii de un albastru profund si foarte cuminte, in ciuda varstei. In Brasov am fost plimbat prin zona istorica a orasului inaintea Cerbului de Aur, am mancat la unul dintre cele mai bune fast-food-uri din tara (Panini:X:X) si am regasit muzica de aur a anilor '90.

Dar nimic nu poate fi perfect, iar multi au avut grija de asta, prin incercarea de defaimare a persoanei mele fata de prietenii apropiati, prin minciuni, expresii jignitoare si chiar amenintari, dar, cu ajutorul unor oameni de nota 10 am inteles ca nu trebuie sa ma cobor la nivelul lor pueril, si sa-mivad de viata AMDOAR18ANI si trebuie sa profit de varsta mea, sa ma distrez, sa nu-mi bat capul cu problemele cotidiene caci, am o viata inainte sa tot fac asta!

A inceput scoala(oo da) i-am reintalnit pe "dragii" mei colegi ce nu si-au pierdut obiceiul de a da drumul la manele pe telefon in pauze, am intalnit noii boboci( bietii de ei) n-am pierdut ocazia sa le aplic un misto ceva ca sa intre in viata de licean statul ma obliga sa fac asta( stiu, aici sunt imatur, dar cui ii pasa:)) ) , am revazut o parte profesorii vechi si noi( normal cei vechi ne-au predat inca din prima ora, asa, de amorul artei) in schimb dupa o discutie libera in clasa cu profa' de fizica se pare ca i-am schimbat radical perceptia despre mine, ma vede drept un copil citit, cu o cultura generala vasta( colegii mei auzind aceste vorbe nu s-au putut abtina sa rada) fata de pramatia needucata lipsita de bun simt ce ma vedea anul trecut.

Am primit si amenintari acu cateva zile de la un boboc, din alt liceu ce-i drept! Care dupa o discutie civilizata din partea mea in care i-am expus niste factori s-a calmat instant. Ieri in autobuz in timp ce ma intorceam spre casa un pustan tot imi dadea coate la intrarea in autobuz, si in drumul spre scaune( cu toate ca nr scaunelor libere disponibile era net mai mare fata de al oamenilor ce au urcat in autobuz) asa ca i-am atras atentia dandu-i o palma peste ceafa si arantandu-i unde am gresit uitandu-se la mine si-a cerut scuze si s-a bagat intr-un colt unde a tinut pe tot parcursul drumului capul jos, cu o statie inainte sa cobor autobuzul s-a aglomeratiar o domnisoara ramasese in picioare, cand am tras-o de mana si i-am oferit locul, s-a uitat foarte mirata la mine, chiar asa de putini baieti/barbati mai ofera locul fetelor? La coborarea din autobuz am observat cu baietas din clasele primare probabil ce alerga spre autobuz, era imbracat sport probabil tocmai ce venise de la scoala, apoi avand antrenament era grabit,probabil, sa ajunga acasa sa manance, cand i-am oferit biletul meu s-a uitat in sus la mine, mi l-a smuls din mana mi-a zambit foarte dulce iar printre buze a zis multumesc.

Mno, acu' a inceput uichendul, ma bate un gand sa ma duc la Bucuresti sa vad concertul Bryan Adams( e moca frate). O sa va anunt maine ce am decis. O zi faina sa aveti!

2 comentarii:

miciu spunea...

se cam simte varsta in ce scri... dar e de bine.
sper sa nu uiti sa fi un om intelept mai tarziu. nu-ti spun astea cu superioritate (n-am decat 25 de ani) dar imi place cum incepi sa gandesti... cat despre necajirea bobocilor, numai sa nu exagerezi.
P.S. ai un scris foarte senin.

http://luciditateextrema.blogspot.com/

Tender Heart spunea...

AIDOAR18ANI, gandesti prea mult uneori la varsta asta a ta:))dar nu-i rau:)
Blondutul mic iti zice, Ale, ca a castigat un prieten pe viata, oamenii ce te-au primit in casa lor o vor face mereu, neconditionat, pentru ca esti un prieten de nepretuit, dar sa stii ca Panini are concurenta acum, iti zice experta in fast-food-uri:))...(te duc si la concurenta cand mai vii in vacanta:P)...vad ca plecasi la scoala anul asta cu ganduri marete, keep close baby, sa mergi prin viata cu capul sus mereu ca ai de ce, ai cu ce, iar la final sa ne vedem in roz si sa cantam "The show must go on!", ca de supravietuit vom supravietui oricum, asa ca:P
Mai zi-le colegilor tai sa-si puna ceva cu biciclete multe pe telefoane ca manelele ucid intelectul uman:))
Toata pretuirea din lume dragule, keep goin'on!!!